Aşa cum a reieşit din precedenta postare DUI, securiştii nu aveau odihnă nici (măcar) de sărbători. Dacă în Ajunul Crăciunului, „sub acoperirea organului” s-au pus pe anchetat, ne-am fi aşteptat ca măcar după Crăciun să ia un respiro. Nici vorbă!
Maiorul Bala Trăian, care m-a preluat şi prelucrat de la Lăzăroiu ( cu care ne-am întâlnit în episoadele trecute), cel care făcuse anchetarea mamei (vezi articolul „Sub acoperirea organului de Miliţie”), e în postura de „primitor” a raportului din partea împuternicitului Hoinărescu Ţepeş. Noi ştim că pe „aceleaşi vremuri” împuternicitul era un fel de „Sectorist” peste biserici. Ţin minte expresia înţepătoare, fioroasă ce o transmitea fizionomia lui. Cum intra în Biserica Iris (că se mai întâmpla să vină şi inopinat pentru a se convinge cu ochii lui de „pulsul” congregaţiei ), păstorul făcea feţe-feţe, mai că îi venea să zică: „Să trăiţi!”. Un astfel de inspector aviza lista de propuneri pentru comitetul ce urma să fie ales (cu ocazia Adunărilor Generale); el dădea „undă verde” la cine să fie pe lista de candidaţi pentru botez şi cine nu; şi multe altele…
Aşadar acest Hoinărescu Ţepeş, despre care se menţionează pe blogul lui Vasilică Croitor („Răscumpărarea Memoriei”) în legătură cu destinaţia unor Biblii primite cadou; care se pare că imediat după Decembrie ‘ 89 a avut ceva funcţie pe la Primăria Cluj; care pe Vestea Bună e menţionat că în cadrul unei conferinţe, a afirmat că „Dumnezeu s-a pulverizat” ; acest Ţepeş, acum face pe furierul Departamentului Cultelor.
În nota-raport de mai-jos, sunt listate persoanele care au făcut parte din ALRC (aripa Cluj) şi se propun măsuri ce trebuiesc luate faţă de membrii acesteia. Legat de lista cu pricina, trebuiesc făcute câteva remarci în dreptul fiecăruia.
Paul Niculescu din Bucureşti (actualmente în SUA), liderul de atunci al ALRC, nu mai are nevoie de prezentare. Am avut onoarea să-l cunosc personal la Biserica Mihai Bravu, păstorită la acea vreme de nu mai puţin (re)cunoscutul pastor Vasile Taloş. De la fr. Paul, ca unul care a studiat filozofia, am primit câteva cărţi de apologetică creştină în limba engleză. Eram deosebit de încântat că pot accede şi la alt gen de literatură decât cel de „îndobitocire marxist-leninistă”. Nu pot să nu fac trimitere şi la o tristă realitate legată de relaţia Paul Niculescu- Iosif Ţon. Pe la mijlocul anului de graţie 1978, un credincios naiv şi sincer, auzind că relaţia dintre cei doi e disfuncţională ( ca să folosim un eufemism), a încercat să medieze o întâlnire între cei doi în vedrea „reîmpăcării”. Surpriza neplăcută a mediatorului a fost că Iosif Ţon a refuzat întâlnirea. Motivele invocate, cele de ordin medical, au fost prea „subţiri” ca să acopere realitatea.
Căpuşan Radu a fost, până la emigrarea în SUA, „liderul” ALRC-iştilor din Cluj. El era cunoscut la acea vreme şi ca făcând parte din renumitul duet al fraţilor Căpuşan.
Bălaş Marin (Marian-n.n.), la acea vreme era student la Conservatorul clujean „Gheorghe Dima”; ca să fim mai exacţi, era „terist” –soldat în termen redus . Actaulmente trăieşte în Bucureşti, este cadru universitar şi (se pare) membru corespondent al Academiei Române. Este o referinţă în domeniul indologiei respectiv al etnologiei şi folclorului.
Enedi Iosif, actualmente rezidenţiază în jud. Cluj. Multe detalii despre el nu prea deţinem.
Teodosiu Ioan, căsătorit şi „la casa lui”, e undeva pe coasta de Vest a „ţării tuturor posibilităţilor”.
La finalul Raportului se dă o Notă! Nu una de „bună purtare” a hoinărescului ţepar, ci se face schimbarea de macaz: se trece la alte sub-subiecte. Mai precis la prelucrări şi…suspiciuni!
Sunt prelucraţi în S.I. (Serviciul Informativ ?!? – n.n.) „cei mai periculoşi”: Radu C. respectiv Ioan T. La o „scară mai redusă” (DUI) e prelucrat Enedi Iosif.
Nu am înţeles de ce B.M. nu a fost „supus prelucrării” ?!?
La capitolul „suspiciuni” sunt trecuţi Liviu Bălaş şi scriitorul, ca fiind preşedintele respectiv vice-preşedintele organizaţiei tineretului baptist- MARANATA. Vicepreşedintele acestei organizaţii (temporare) nu-şi aminteşte despre acest episod. Cel care nu peste mult timp avea să fie rebotezat cu „CORBU”, printr-o sursă specială “S”, a şi fost „turnat”. Enigma legată de identitatea acestui informator, e una în dinamică! În orice caz, CORBU e propus nici mai mult nici mai puţin decât să fie „punctat şi luat în studiu pentru atragerea la colaborare”. Am înţeles ce anume înseamnă „a fi luat în studiu”, pentru că nu-i mare lucru; mai greu e însă cu semnificaţia acestui ” să fie punctat”. Cât priveşte „atragerea la colaborare”… nici o speranţă!
Asta pentru că CORBU la ORBU’ barthimeu, nu-şi (poate) scoate ochiul !
