Era RADU VASILE 4 – prima lui Notă

În încercarea de a face mai relevantă această primă notă a lui RADU VASILE, se cuvine a preciza că acesta din urmă e autorul sublinierilor din text. De ce anume o fi ținut să reliefeze propozițiile cu pricina?!?

Dincolo de neconcordanța afirmației conform căreia baptiștii sunt o sectă, merită a fi reținut sentimentul oarecum de stânjenire pe care l-a resimțit RADU la propunerea studentului CORBU, aceea de-a se mai întâlni. Dar nu pe orice temă, ci doar pe cea biblică. Acest detaliu e semnificativ prin prisma ultimei mențiuni din NOTĂ: ”.. nu se face nici o referință politică directă.”

Să se fi temut atât sursa cât și șefii ei că studentul avea preocupări de altă natură decît cea spirituală?! Dacă da, atunci aceasta se înscrie în paranoia securității, și anume că sub masca fiecărui misionar se ascunde un spion.

Oare ce-o fi simțit conf. Dr. Victor V. Papilian în străfundul ființei lui după lectura primelor 100 de file din ”Oameni noi pentru o lume nouă”?!? Să-și fi dorit oare și el să devină altceva decât ce era prin serviciul pe care-l presta ca informator?!? Să fi tânjit după spiritul lui Isus Christos, dar să nu fi putut depăși această barieră deoarece ” l-a părăsit din mîndrie, și a intrat în păcat ”?!?

Dar securito-comuniștii, care visau să implementeze în comunism omul de tip nou?!? Nou în ce sens? În sensul docilizării, al rinocenizării, al robotizării lui ?!? Căci de altceva nu erau capabili…Le era cumva frică de concurența lui Dumnezeu. Ce putea să fie atît de nociv pentru comunism ”o viață creștină” – autentică adăugăm noi ?!?

Nu ne e dat să aflăm, dar ne putem de aceea întreba: ce o fi resimțit RADU la lecturarea celei de-a doua cărți, ”Lumea în flăcări”? Să fi tresărit oare la gândul veșniciei fără Dumnezeu?!?

Ce nu reușea să realizeze FUS-ul, care mai degrabă era un Front al Unității Securiștilor, realiza suferința de sub regimul criminal: unitatea între cei persecutați.

Un dram de ironie a sorții se degajă la final, când un minuscul rezident în ale securismului, îi trasează sarcini unui conferențiar doctor, proeminet morfopatolog. Iată încă o mostră, dacă mai era nevoie, de răsturnare a scării sociale și a celei valorice pe care a reușit-o proletariatul comunisto-bolșevic.

Dar să trecem la Notă…

Chiar pe antet, stânga sus, la data de 17.I. 1980, sub o semnătură indescifrabilă  se propune :

”Împreună cu mr. Bala- măsura de a se verifica în totul și prevedea pe linie de învățămînt (?!?)”

Apoi urmează Nota și Sarcinile…

                                                                       Sursă: ”RADU V.”

                                                                      Rezident: ”RICĂ”

                                                                   16 ianuarie 1980/0059 /0014

 

                                             ”Notă  informativă

În decursul lunii noiembrie 1979, sursa a fost vizitată de studentul Codreanu Viorel, anul IV Medicină Generală, domiciliat în cartierul Iris.

Mai mult sau mai puțin direct Codreanu Viorel s-a interesat dacă pe sursă o interesează probleme religioase.

Sursa i-a răspus că în anumite limite o interesează astfel de probleme, crezând că și Codreanu Viorel este creștin contr_________?!?

Însă Codreanu i-a spus că face parte dintr-o sectă neoprotestantă, -sursa crede că este baptist- și i-a dat sursei două cărți:

Billy Graham – Oameni noi pentru o lume nouă

                            Editura Lumina Lumii

Billy Graham – Lumea în flăcări,

                            Paris, 1978

 Codreanu a insistat să se mai întîlnească pentru a mai discuta probleme biblice.

Am și fixat o întîlnire – la sursă acasă-  în 6 XII 1979-  dar sursa nu a fost acasă avînd o altă ședință (Constituirea organizatorică F.U.S –Frontul Unității Socialiste- n.n). Întîlnindu-se cu Codreanu în curtea Clinicilor, sursa s-a scuzat-, și i-a propus să o caute în decursul vacanței de iarnă.

Sursa a citit cam 100 de pagini. Cartea este o apologie pentru o viață creștină, condusă în spiritul lui Isus Hristos. Se consideră că omul a fost creat de Dumnezeu, pe care l-a părăsit din mîndrie, și a intrat în păcat. Pînă la cap X, pag. 85, – nu se face nici o referință politică directă.

Cluj Napoca                            Radu Vasile

17 XII 1979”

Pe marginea acestei note informative, al cărei autor e rezidentul RICĂ, apar menționate cîteva sarcini. Iată-le:

”Sursa a primit sarcina să adîncească cunoașterea lui Codreanu, și să stabilească din ce sectă face parte și ce poziție ocupă.

                                                Rică Ioan

N.L. Am discutat cu rezidentul să le propună ca la prima întîlnire cu sursa (?!?), aceasta să fie instruit asupra modului cum să discute cu studentul, așa cum este arătat mai jos.

                                                                   -semnătură  indescifrabilă-”

 

Anunțuri

5 gânduri despre „Era RADU VASILE 4 – prima lui Notă

  1. Să ştii că, pe măsură ce înaintezi în analiză, materialul şi drama în sine capătăt accente tot mai dostoievskiene.
    Eu cred că povestirea, din punctul de vedere al contactului studentului credincios cu profesorul său, omul de ştiinţă prin excelenţă şi, în general, ateu sau agnostic, este unică în felul ei, în spaţiul nostru.
    Cred că experienţa trăită te-a salvat de la folosirea clişeelor, atît de supărătoare la cei tineri care vorbesc despre comunism (ca) din ziare.
    De la drama lui Marius Cruceru, aceea legată de tatăl său, nu am mai citit ceva mai dureros şi, trebuie să recunosc, atît de captivant.
    Domnul să-ţi ajute în continuare.

    1. Răsvane dragă,
      Experiența aceasta prin excelență, alăturată unei multitudini de aletele, m-a ajutat să mă las surprins de Dumnezeu. Nu știu de ce ,dar unora le place ineditul, aventura. Când e vorba de una alături de El, parcă e și mai captivantă.
      Am avut un prieten foarte dăruit de Cel de Sus (fost, deoarece deși în viață, el a rupt prietenia), care m-a învățat un tric. Pentru a evita stereotipia, m-a sfătuit ca periodic să-mi ard tiparele, pentru a nu cădea pradă lor. E vorba de cele formale, se subînțelege.
      Cât privește ”piesa” pe care toți suntem chemați s-o jucăm la o scară mult mai redusă, în regia Maestrului, e una arhicunoscută. Doar contextul temporal și spectatorii se schimbă; conținutul e același. E unul al suferinței pentru El…
      Mulțumesc pentru urarea din final!

  2. ,,Sursa a primit sarcina să adîncească cunoașterea lui Codreanu, și să stabilească din ce sectă face parte și ce poziție ocupă.”
    Ceea ce nu stia sursa si nici superiorii lui e ca acel tinerel facea parte dintr-o grupare care si-a insusit in mod constient motto-ul de viata:
    ,,fiecare baptist -un misionar”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s