Era RADU VASILE 14 – De ce „celelalte afirmații trebuiesc considerate cu scepticism” ?!?

  Dacă e Joi, e vizită. Și dacă e vizită, sursa RADU VASILE e cea vizată și vizitată. Polimorfismul subiectelor abordate pare să fie paradigma mai tuturor întîlnirilor dintre dascăl și student. Ca de obicei, debutul e dat de banalități. Una dintre ele e sesiunea de examene. Aprecierea CORBU-lui, cum că subiectivismul a stat la [...]

Medicina de sertar

Ceva sugestiv şi comun cu renumitul roman blandian " Sertarul cu aplauze". Rezerva de resurse. În romanul ilustrei Ana Blandiana, rîsul, aplauzele, sunt refugiul poporului vegetal, cum sunt definiţi românii. Medicina pre dar şi (vai!) postdecembristă  a fost percepută ca o supapă, un anume gen de alibi, pentru  infractorii notorii ce  fugeau de justiţie. De-un [...]

Mândrule! Locul tău nu-i aici!” sau Despre un anume gen de incompatibilitate

  Ni se dau nume (de către părinţi) şi la rândul nostru dăm nume (copiilor sau finilor noştri). Nici unii, dar nici alţii, nu prea cred că realizează dacă şi când viaţa (cu caracterul şi conduita) celui nominat va acoperi semnificaţia numelui. Viaţa (românească, dar nu numai) ne oferă o paletă foarte bogată de paradoxuri [...]

Nostalgii sezoniere

Parcă de cînd mă știu, trăiesc o oarecare bipolaritate sentimentală. Trăirea e anexată unui ciclu anual: cel al anotimpurilor. Nu are nici o legătură cu „Anotimpurile” vivaldiene. Oricare din acestea stîrnesc o plăcută și reconfortantă audiție. Nuanțele melancolice respectiv euforice sunt stîrnite de cele două solstiții: cel hibernal respectiv cel estival. Starea de oarecare neutralitate [...]

Bombonelul eșarfat și flan(gel)cat- Un DIVERTIS-ment de ultimă oră

Cîte ceva despre un personaj mai ceva ca patrupedul elevat pe piedestal din ferma lui Blair. Nu cea a fostului premier britanic Tony, ci a lui Eric Arthur. Căci acesta e numele real a lui George Orwell. Adrian Năstase, căci despre el e vorba, un personaj neo-orwellian în registru caragialesco-dîmbovițean, cu sau fără voia lui [...]

„La bine și la rău” – în postmodernism

În contextul în care mai toate se cosmetizează, se ajustează cultural (aproape fără discernămînt) în vîltoarea globalizării, începînd cu tradițiile familiale și sfîrșind cu cele naționale; pornind de la limbajul cotidian, secular și terminînd cu cel spiritual, biblic; în acest angrenaj deci, etica și morala iudeo-creștină nu scapă tăvălugului. Stimulul prezentei reflecții l-a constituit dezamăgirea [...]

Era RADU VASILE 13 – de la Trăian Dorz la Ioan Alexandru, prin Cîntări Nemuritoare

Multora ne plac cărțile.  Unii, chiar dacă sunt mai puțini, și-au pus inima (vorba lui Ezra) pe Cartea Cărților. Ce ne-am face  fără ele, dar mai ales fără Ea?  Am fi un fel de tohuva bohu- pustii și goi. Așa se face că o astfel de plăcere i-a fost hăruită CORBU-lui, care la rîndul lui [...]

Era RADU VASILE 12 – între moartea lui Tito, „Facerea lumii și a omului” și prietena de la ADAS

Diversitate de subiecte. Un fel de cocteil, după modelul lui „Cum vă place!” Moartea lui Tito, fondatorul artificial al fostei Yugoslavii (dovadă degringolada disoluției  acesteia),  a fost primul ingredient al discuției. Invidiata de atunci federație a plavilor, avea să piardă multe prin plecarea  mareșalului. Pentru mulți dintre români, Steaua Roșie Belgrad (footbal), naționala de basket [...]

Era RADU VASILE 11 – Casa sursei „cu febră și stat la pat”

  Vizitarea bolnavilor, dincolo de faptul că e un gest normal, uman, e menționat și de Scriptură în lista de practici prin care Domnul Isus se identifică cu cei aflați în suferință, în detenție, cu cei loviți în și de soartă. Dar vizitarea sursei RADU, prin lentila menționată mai-sus, e una atipică. Asta deoarece bolnavul [...]

Oral sau scris? sau despre Istoria cu şi fără…acte!

Bac-ul a trecut…"cotele apelor Dunării”- pardon- nivelul cunoştinţelor l-am aflat, iar istoria merge înainte. Despre o anume istorie ( apărută mai nou, ce-i drept), şi anume despre istoria deconspirării “iudaiştilor” (aici şi pretutindeni a se citi: simpatizanţi, informatori cu sau fără retribuţie de orice fel, turnători ordinari sau extraordinari, comunişti cu acte-n regulă), despre modul [...]