De ce (ar trebui) să se pocăiască Băsescu?

Mai întîi o dezamorsare. O dezamorsare de o prejudecată aparținînd marii majorități a „româno-sferei”. Cei mai mulți conaționali fac alergie la auzirea cuvîntului pocăit, pocăință. O alergie nefondată, dacă avem în vedere că și popa de la altar nu de puține ori își îndeamnă enoriașii la aceasta.  Dacă mai adăugăm și faptul că prin lentila Scripturii pocăința e mandatorie (adică imperios necesară și poruncită), atunci vehemența unora e cu atît mai puțin justificată.

Adesea „De ce…?” aduce cu ea o dilemă. Nu știm dacă interogația se referă la o listă  sau la un scop.

În cazul nostru, mai exact a lui Băsescu, ambele valențe ale întrebării sunt valide. Există și o listă a „păcatelor”  comise  și omise de către Trăian, dar și o rațiune, un scop, pentru care ar trebui să purceadă la căință.

Fugar, am dori să facem trimitere doar la primul aspect:  la lista (incompletă, binențeles) erorilor comise de persoana publică Trăian Băsescu. În paranteză fie amintit, asta ca să nu fim acuzați de partizanat ieftin sau de lipsă de echidistanță …politică, așa cum au încercat unii să insinueze.

În ciuda girului acordat Comisiei Prezidențiale pentru Studierea Comunismului, comisie condusă de controversatul Vladimir Tismăneanu, Trăian B. ar trebui să ne spună clar dacă a fost simplu membru PCR, sau activist/propagandist, sau chiar mai grav, dacă a fost informator (mai ales la Antwerpen). Asta cu atît mai mult cu cît l-a marginalizat și barat nu de puține ori pe poetul, eseistul și istoricul anticomunist de netăgăduit, Marius Oprea.

Apoi Băsescu ar trebui să ne spună clar care a fost rolul lui efectiv ( ca fost Ministru al Transporturilor) în venirea minerilor la București în ’90 și ’91.

Nu ne facem iluzii ca personajul nostru să se spovedească public în legătură cu debarcarea lui Petrică de la cîrma vaporașului (pe atunci) PD-ist. Dar am aprecia dacă ar avea bărbăția să recunoască rolul lui în debarcarea lui Victor Ciorbea de la cîrma Convenției Democratice. Credem că Trăian a  fost un cărbune încins în ceea ce Petre Roman avertiza la acea vreme prin celebra de acum: „Nu vă jucați cu focul!”. Era o amenințare adresată nu doar lui Emil Constantinescu, ci partidelor de centru-dreapta (în speță creștin-democraților).

Pentru piesa de tristă faimă, piesă compusă din două acte, și anume „Dragă Stolo” nu-l putem uita și ierta. Doar dacă își va face mea culpa.

După înfiriparea Alianței DA, căci de consolidare nici nu poate fi vorba, ne reamintim de tentativele fostului marinar de manipulare a liberalilor conduși de temperatul (dar vai masonul) Călin Popescu Tăriceanu. Pînă într-acolo au mers ingerințele președintelui-jucător-căpitan-antrenor că alianța s-a destrămat. Oare se gîndește președintele ales-suspendat-reînscăunat ce s-ar fi întîmplat dacă Alianța ar fi rezistat pînă azi? Mai exista bîlciul gratuit la care asistăm involuntar?

Băsescu ar trebui să-și ceară scuze de la Regele Mihai pentru inepțiile și jignirile (directe și indirecte) proferate la adresa Majestății Sale. Dar se pare că orgoliile sunt prea evidente pentru a aștepta așa ceva de la actorul nostru.

Ce să mai spunem de grosolănia, de impolitețea crasă la adresa jurnalistei „făcută cu apă și cu oțet”?!? Ceva apropiat de „Măi animalule!”

Dar n-am terminat… Completarea listei o las pe „cineva din sală”, pardon din popor!

Cred că după acest episod tragi-comic numit suspendare, Băsescu ar trebui să schimbe registrul. Nu doar pentru a coabita (maxim încă doi ani, dacă Crin & comp îl vor lăsa), dar mai mult: pentru a ieși cît de cît onorabil din talciocul politichiei dîmbovițene.

Dacă nici după acest trial Băsescu nu revine „cu picioarele pe pămînt” (căci pînă acum a naufragiat), atunci e lamentabil…Tocmai la această revenire în fire, la o minimă normalitate, face trimitere titlul nostru.

Iată „De ce (ar trebui) să se pocăiască Băsescu?”

Anunțuri

7 gânduri despre „De ce (ar trebui) să se pocăiască Băsescu?

  1. Pocaintza fatza de cine?
    Este ca si cum spunea nea Ion ca este un independent; dar eu intreb independent fatza de cine?
    |cred dupa umila mea parere ca pentru a-l intelege pe domnul presedinte, este necesar sa te afli pe terenul unde el i-si traieste viata.
    Adica gandirea, istoria si motivatiile lui…..este prea complicat….

    1. „este prea complicat” ?!?
      Dragă Costică!
      Este și nu prea complicat.
      În primul rînd față de propria lui conștiință. Cred că o mai are. Cel puțin un dram ! 🙂
      Apoi față de toți pe care i-am amintit, fie și în treacăt.
      Dacă nici acum, după „circ-adiada” asta nu realizează, atunci ce trebuie să se mai întîmple?!? 😦

  2. @ „Băsescu ar trebui să-și ceară scuze de la Regele Mihai pentru inepțiile și jignirile (directe și indirecte) proferate la adresa Majestății Sale. Dar se pare că orgoliile sunt prea evidente pentru a aștepta așa ceva de la actorul nostru.”
    -> „Am un regret profund că am spus public ce gândesc. Şi asta îmi arată că uneori politicienii, măcar în chestiuni foarte sensibile, este bine să nu spună ce gândesc” (declaraţia dată de preşedintele suspendat unui cotidian local este, fireşte, insuficientă, mai ales în contextul politic dat, dar un început).

  3. „Să fie oare regretul profund dovada pocăinței lui Băsescu?!?” -> Fireşte că nu. Mă referem la începutul „cererii de scuze de la Regele Mihai [….]” [1]. De aici, până la pocăinţă, e o cale lungă şi îngustă, pe care politicienii rareori izbutesc s-o treacă.
    [1] Ref. http://www.gandul.info/news/basescu-am-un-regret-profund-ca-am-spus-public-ce-gandesc-in-legatura-cu-regele-mihai-cum-i-a-caracterizat-pe-iliescu-ceausescu-ciorbea-si-emil-constantinescu-9896754 (prima parte este într-un fel în contradicţie cu cele ce urmează :-()

  4. Barthimeu, tare m-as bucura sa fie cienva dintre cititori sa-si aminteasca de o lectie din clasele primare {Clasa a 3-a?]
    Un motan cu numele Mitu se uita cu jind la colivia in care era o pasare …
    Isi facuse cateva zile calcule din ce pozitie ar fi mai bine sa sara si sa inhate pasarea. Ziua cea mare a sosit si gata planul a fost pus in aplicare .
    Surpriza ,insa… in loc sa inhate pasarea s-a trezit in galeata cu apa de sub colivie.
    Retin expresia ,,cheie”:

    ,,Pocait, Mitu sa aseaza sub masa.’’
    Greu mi-a fost in ziua aceea cand urma sa merg la scoala stiind ca toti ochii vor fi indreptati spre mine , pocaitul .[chiar daca doar din familie de pocaiti …]
    Poate si mai greu sa scap de aceasta convingere ca asta e pocainta sa stai pleostit si suparat sub masa.ca si motanul Mitu.

    Un raspuns posibil la intrebarea din titlu: De ce…?

    Ca sa nu ajunga in IAD !

    1. Mitică!
      Era Mitu sau Mițu ?!?
      După slaba mea memorie pare să fi fost a doua variantă. 🙂
      În orice caz, fuga de Iad e și acesta un argument. Mai bine să cazi în găleata cu lacrimi a căinței, decît în văpaia nepieritoare a Hadesului.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s