Crin(ii), un Zimri de modă nouă

Întoarcerea capului după femei, urmată de sucirea lui de către acestea pînă la sufocare, iată cauza şi efectul unei tragedii umane multimilenare! Nu trebuie necesarmente ca "părinţii să mănînce aguridă" (în cazul de faţă taţii) pentru ca urmaşii lor să aibă dantura tartrată. Dacă David a "călcat pe bec", Solomon nu era în mod fatalist [...]

Anunțuri

Era RADU VASILE 23 – „Probleme religioase,- fără (vreun) interes”

  Lagărul, indiferent de forma, gradul sau regimul care-l îmbracă, tot diabolic rămîne. Unul cu așa-zis față umană, a fost lagărul comunist. A fost..., deși zvîcniri, zvîrcoliri estompate ale celor din „linia a doua a frontului” se mai fac resimțite pe (a)ici,  pe (a)colo. „Pe aceleași vremuri...”, cum îi plăcea unui irisean să spună, concentraționismul  [...]

Despre TON-ul bisemantic

Limba română, în speță cuvîntul ca unitate morfo-funcțională de bază, comparativ de exemplu cu elena arhaică, e mai puțin bogată . Și totuși sunt cîteva (probabil) zeci de cuvinte bi-, tri- sau quattrosemantice. TON e unul bisemantic. Despre acest aspect s-a scris pe alte meleaguri virtuale. Revenim însă asupra cîtorva aspecte care n-au fost menționate. [...]

Dau un Congres pentr-un Desculți

Nu doar „Copii spun lucruri trăznite”, vorba lui Virgil Ianțu, ci și adulții. Nu doar Marele Willy a pus în gura lui Richard Inimă de Leu  trăznaia „Dau un cal pentru  un regat”, ci și Marele Eminescu a pus de una, prin sărmanul Dionis: „Un regat pentr-o țigară”. Schimburi bizare s-au făcut de cînd lumea. [...]

Un bis indecis

Istoria contemporană se repetă, vorba lui Solomon. Sub soare nimic nu e inedit. Chiar dacă forma limbajului e una mai elevată, principiile, proporțiile, efectele se cam respectă. În viața unora istoria se repetă la intervale relativ scurte. Cu un scop bine conturat. Dezirabil, repetarea are valoarea ei  educativă. Doar, doar s-o prinde (de) cel în [...]

„Măgarul” plîngăreț și mincinos

  Democrația, comparativ cu anarhia sau dictatura, e un rău incomparabil mai mic. De fapt crația, ca putere, ca și conducere, poate fi deținută de diverse facțiuni sociale. Demo(populația)crația , de fapt e o himeră. Oligarhia, pare a fi opusul precedentei, din perspectiva cantitativă. Aristocrația, pare a fi manifestarea precedentei la o scară ceva mai [...]