Testul Ghețimani și trădarea în fașă

When you betray somebody else, you also betray yourself.” afirma iudeo-polonezul Izaak Baszewis Zynger ,cunoscut după emigrare în SUA ca Isaac Bashevis Singer, premiat Nobel pentru literatură în 1978.

Trădarea, asemenea curviei, e de cînd lumea. De fapt între cele două există un fir roșu diabolic care le leagă. În sine, sunt două jumățăți ale aceluiași luciferic fruct din care nu puțini au gustat.

Nu tipologia trădării, nici istoria ei milenară, nici circumstanțierea ei, nici lista „celebrităților” în materie, nimic din toate acestea nu importă pentru un moment. Ci trădarea ca stare de spirit, ca proces, pe tărîm spiritual, aceasta e cea care ne suscită atenția.

Dacă în relația Isus-discipoli, a existat o intimitate graduală (vorba lui O. Sanders din Enjoying Intimacy With God) pornind de la cei doisprezece, urmînd intimitatea cu trio-ul celebru  Petru, Iacov și Ioan și sfîrșind cu proxima intimitate Isus-Ioan, devine evident că profunzimea trădării e cu atît mai mare cu cît cel care o face e mai aproape de „inima Mîntuitorului”. În cazul Ghețimani avem de a face cu o predania decantată: la un prim nivel sunt opt dintre ucenici (Iuda fiind ieșit din scenă), urmat de un al doilea unde avem trio-ul de referință:Petru,Iacov și Ioan. Să nu uităm că în momentele premergătoare Ghețimanilor, in corpore, „toți..au spus același lucru”. Adică „nu ne vom lepăda de Tine”- parafrazat. Rămînînd pe gîndirea lui Sanders, cînd e să vină un păcat, el nu vine singur. În cazul de față avem de a face cu două abateri de la Normă. Deși celebru verbalizată prin Petru, trădarea ucenicilor e una corporativă și progresivă.

În subconștientul nostru rămîn doar doi celebri: Iuda irecuperabilul și Petru oscilantul și vulcanicul. În ciuda angajamentului zgomotos și emfatic de a merge cu fidelitatea pînă-n pînzele albe, Petrosul trădează deliberat și creativ. Dar de fapt, prin reprezentativitate, toți sunt culpabili.

Dacă trădarea nu „se întîmplă peste noapte”, deși se face cel mai adesea la întunerec, în cazul ucenicilor întîlnim una progresivă. Primul pas a fost făcut prin abandonarea lui Isus în „întristarea de moarte” care L-a cuprins. Aici, pe tărîmul luptei spirituale (după zicerea lui Paul E. Billheimer), aici se pierd sau nu bătăliile. Și cum rugăciunea e una dintre cele mai crunte… Lipsa ecoului solidarității în rugă, e practic dovada trădării în faza ei embrionară. Miza era extremă. În joc era pusă determinarea Fiului de-a face voia Tatălui. Era în joc împlinirea profeției lui Isaia privitoare la Robul Domnului, care înainte de a se întrupa declarase cît se poate de explicit: „În sulul Cărții este scris despre Mine. Vin să fac voia Ta Dumnezeule”. Tot ce a urmat după a treia tentativă (eșuată) de suport în rugăciune,  acea păsărire grabnică a discipolilor, lepădarea întreită a lui Petru, nu erau de fapt altceva decît concretizarea lașității.

Dacă aidoma stau lucrurile și azi, înseamnă că numărul trădătorilor se îngroașă amenințător. Nu mai departe decît atitudinea noastră față de lupta spirituală prin rugăciune (una izbitor de ipocrită), trăirea unei vieți de rugăciune (mai exact absența ei), alocarea energiei și timpului unei astfel de discipline spirituale (atît la nivel individual cît și-sau mai ales- la nivel congregațional; aici timpul efectiv alocat rugăciunii în și cu publicul, precum și calitatea ei superficială, au devenit proverbiale); toate acestea dar, ne fac să ne analizăm foarte serios dacă nu cumva și noi contribuim la amplificarea lichelelor. Pe cele clasice (cu sau fără acte în regulă) nu le mai contabilizăm. Am bătut suficientă monedă pe ele. 😦

Concizia lui Iulius Cezar pe această temă („Iubesc trădarea, dar urăsc trădătorii”), una pe care Plutarh o reproduce în  celebra-i „Viețile paralele ale oamenilor iluștri”, contravine flagrant maximei de mai-sus a lui Singer. Adaptată, aceasta ultima, ar suna cam așa:

Cînd Îl trădez pe El, mă trădez și pe mine însumi.”

Și ar fi păcat, profund păcat să trăim o viață paralelă!

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s