„Acțiunea a fost și este foarte slab lucrată!”

La aproape două luni de la ultimul raport pe ’86 al maiorului Benea de la Huedin, iată-ne în fața unui (hai să-l numim eufemistic) Examen de Bilanț. Termenul e cvasicunoscut celor din rețeaua medicală primară. Pe vremurile timpurii ale CAS se luau bani pe astfel de evaluări anuale. 🙂

Ofițerul operativ I. Popa e supus la întocmirea unei „Note de Studiu” de un ambitus destul de extins, prin întocmirea și redactarea celor trei pagini de mai jos.

Pe marginea primului paragraf nu putem să nu ne întrebăm: Cînd a fost efectiv DUI  „CORBU” deschis?!? În 1979 (cum apare aici), în 1977 (cum apare mai jos) sau în 1975 (după cum am văzut deja prin publicarea primelor pagini din dosar)?!? Cîtă verificare s-a făcut cu privire la actualizarea relației nostre cu ALRC, lăsăm cititorii să se pronunțe. Noi doar repetăm ceea ce am afirmat mai demult: apartenența la respectivul comitet a fost de domeniul trecutului.

Prin întrebarea pe care col. Oprea o pune în dreptul penultimului paragraf de la prima filă, deducem că oricît ar fi fost de prezentă și știentă Securitatea, nu era și omni-! Pentru cei nefamiliarizați cu spiritul și iota Scripturii, poziția descrisă de urmăritori pare justificată. Noi însă eram încă sub puternicul impact al spiritului transmis prin înflăcăratul, revoluționarul și regretatul fr. Liviu Olah care „tuna de amvon” prin rugăciunile lui în care visa ca „un nebun pentru Christos” la vremuri cînd „cultele neoprotestante ar trebuie să dispună de posibilitățile presei, radio-televiziunii cît și alte mijloace de…” evanghelizare, adăugăm noi. Apropos de fratele Liviu. Cu ocazia vizitei făcute la Timișoara înaintea plecării dînsului în SUA, ne-a mărturisit că dacă nu ar fi fost să emigreze, ar fi aderat și dînsul la ALRC. Era un luptător tenace!

Ceea ce urmează în prima parte a paginii a doua, partea cu emisarii, episodul Sălaj, emigrarea familiei nucleare în SUA și alte intenții, sunt aspecte repetate aproape la saturație.

Ceea ce însă au considerat imperioas necesar securiștii să intreprindă a fost nevoia de clarificare a obiectivelor și măsurilor implicite ce urmau să fie luate pe marginea CORBU-lui.

Securiștii, dincolo de fragilitatea „oilor în mijlocul lupilor”, erau conștienți că tărîmul confruntărilor e pe alt plan decît cel aparent. Erau fricoși că hăituirea turmei lui Christos ar putea ajunge la urechile unora pe care, paradoxal, îi și huleau (ideologic) dar de care și depindeau (economicește). ALRC, MARANATA, culegere și transmitere de informații, disidență, erau parte din fobiile național-comuniștilor români din fruntea Securității.

Paradigma obiective-măsuri e banală, dar și cu unele particularități inedite. „MĂSURILE”  propuse de Popa al nostru sunt mărețe, chiar sublime pe alocuri prin cei chemați să le îndeplinească. În topul importanței, urgenței și obedienței cine altul putea fi decît „DECEBAL”?!? La fragilitatea dînsului, inumanii de securiști i-au pus în spinare cele mai multe și ingrate sarcini. Cinci sarcini au fost puse pe umerii celui care ne-a imersat în apa botezului, care ne-a oficiat religios căsnicia, care ne-a împărțit Pîinea și Vinul, care era menit să ne fie duhovnic. Dar nu orice fel de sarcini. Poate cele mai de neconceput spiritual. Ce tact, ce fler trebuie să fi avut „DECEBAL” în „temperarea și influențarea pozitivă” a CORBU-lui! E clar: securiștii au furat „temperarea” de la Angelo Niculescu (antrenorul echipei române de fotbal la CM din Mexic- 1970) fără a avea acordul patentatorului! 🙂 Această primă măsură, alături de a doua și a noua, nu era limitată în „timp și spațiu”. Interesant! Și trist, totodată… Supravegherea pastorului nostru îi revenea lui Popa. Pastor-Popa, ce sinistru cuplu!

A doua măsură, ca și cum cea de natură spirituală nu ar fi fost îndeajuns, viza relația nostră profesională. Noi știm cine era agentul „MUDURE” de la Aghireșu. Ne-am întîlnit cu el cu ocazia mobilizării la prășit porumbul pe tarlalele CAP-ului local. De la „MUDURE” & comp ni s-a tras strămutarea pe culmile de civilizație și progres de la cota 1050, unde era reamplasat Belișul Nou.

Deoarece colegul de breaslă nu era suficient, popică vine cu a treia măsură, completare la precedenta. Nu era îndeajunsă supravegherea la cabinet, că trebuia și pe tren. Ne gîndim că dacă am fi făcut naveta cu balonul cu aer cald sau cu o șalupă, și acolo umbrele surselor  ne-ar fi însoțit. Ce „Mult zgomot pentru nimic!”. De acesta era responsabil Stan…pățitorul de Aghireșu.

Măsurile de la patru la opt, sunt ca niște măsuri fantome. Serviciul „F” (probabil de la familie), măsura „S” (probabil cenzurarea corespondenței scrise și telefonice), ajutorul celor de la 0639 (ușor de memorat) pentru anexarea acelui click ce se auzea cu fiecare convorbire cu SUA, mijloacele speciale T.O. (microfonele instalate în locuință prin intermediu probabil al cunoștințelor noastre și ale lor) sunt doar cîteva din măsurile concrete la care se face trimitere.

Cu riscul de a fi considerați lipsiți de modestie, de toate aceste măsuri trebuie să mărturisim că eram conștienți. Cel mai dureros a fost să ne știm unele rudenii apropiate drept turnători. Filajul prin vecini (exemplul Kovacs ), cel direct (cu ocazia vizitei lui Gene Huff și Jerry Beck) ne erau deja cunoscute.

Finalul ne oferă o mostră de insatisfacție din partea colonelului Oprea. Cum de i-a scăpat lui Popa specificarea măsurilor concrete la locul de muncă, îl întreabă ofticat șeful pe subaltern?!? Și pentru că e supărat, Oprea ordonă revenirea!

Într-adevăr touarășu Oprea: „Acțiunea a fost și este foarte slab lucrată!” 😦 🙂

Transciem mai jos doar „adnotările de mînă” la  Nota de Stadiu, ajustări, comentarii, indicații  ale mînei forte: colonelul plen I. Oprea.

Pa pagina 1, după completarea rubricii aparținînd registraturii UM 0916 de către maiorul Sima (probabil responsabil cu înregistrarea și păstrarea dosarelor), la data de 28.II.1987 a Dos.U.I. -5836 (deci la două săptămîni de la intervenția colonelului Oprea I. -aici o altă dilemă privind circuitul hîrtiilor în cadrul Securității), se începe în trombă cu aplombă.

„-Acțiunea a fost și este f. slab lucrată!

-La locul de muncă s-a asigurat încadrarea informativă cu două surde- din leg. cpt Stan

-Necesită a fi încadrat în mod corespunzător la domiciliu, respectiv în Cluj- cu rețea de calitate din cadrul cultului baptist.

-Să se manifeste multă grijă și atenție să nu simtă! Să nu-l șicanăm! În faza în care este îi convine să joace rolul de protestatar.

-Acțiunea să se prezinte la analiză trimestrial” – semnat- col I. Oprea

Mai la vale, același colonel se întreabă și îl întreabă pe Popa (probabil): „Ce a făcut cu informațiile, cum și prin cine le-a transmis?

În pagina următoare, asemena unui mic faraon, îi interoghează pe subalterni: „Cu cine anume concret? Cu ce emisari s-a întîlnit, unde cît timp au discutat, în ce împrejurări, etc…”– semnat tot Oprea

Și în fine pe ultima filă a Notei, la punctul 3 șeful urgentează luarea măsurilor (printr-un termen de execuție mai strîns – nici mai mult și nici mai puțin decît trei luni!) iar la punctul 8 Oprea insistă:

La locul de muncă cum? Reveniți cu propuneri!

12.02.1987-1

 

12.02.1987-2

 

12.02.1987-3

Anunțuri

2 gânduri despre „„Acțiunea a fost și este foarte slab lucrată!”

  1. Ei vezi tu Barthimeu (cum să nu vezi, că doar te cheamă Barthimeu!?) eu cu chestia asta nu mă-mpac: ”Cinci sarcini au fost puse pe umerii celui care ne-a imersat în apa botezului, care ne-a oficiat religios căsnicia, care ne-a împărțit Pîinea și Vinul, care era menit să ne fie duhovnic. Dar nu orice fel de sarcini. Poate cele mai de neconceput spiritual. Ce tact, ce fler trebuie să fi avut „DECEBAL” în „temperarea și influențarea pozitivă” a CORBU-lui! ”
    N-am trei vieți, să trăiesc în prima într-o fățărnicie în care toți se complac, în a doua să încerc să schimb ceva și abia în a treia să spun lucrurilor pe nume.
    Pe ”Decebal” al meu îl chema ”Mihu” și în 23 dec 1989 l-am întrebat tare la ușa bisericii(după ce în predică se lăudase cât a luptat el cu comuniștii): ”frate H…când ați mințit, atunci sau acum?”
    Barthimeu, acești oameni nu știu ce e aia pocăință. Pocăința e un timp și o stare a sufletului când stă înaintea lui Dumnezeu și-și mărturisește păcatele. Dacă a greșit înaintea oamenilor își cere iertare și de la oameni. Spune-ne, a venit Decebal pe la tine să-și ceară iertare? Tu ai fost pe la el? L-ai confruntat? Dacă da, cum a fost reacția?
    Că și eu am o întreagă ”curte” de decebali, ștefani, vasili, alexandri și alte nume ce prin note informative ”deseori omorau fără giudețu”. Plus cei din ”antichitatea” recentă.
    Tăcerea noastră le face bine?
    N-ar trebui mers la ei și scuturați! Să fie frământați ca cei din Corint! Să fie întristați spre pocăință?!
    E ridicolul ridicolului. Chiar ieri, fiul unuia omorât de colegii lui Decebal a predicat în biserica unde Decebal își duce membralitatea nepocăită, nemărturisită și neplânsă. Sau greșesc eu?
    Când văd spoiala de parade religioase regizate de fiii decebalilor din toată Dacia am impresia că particip la un carnaval în care toți poartă același tip de mască, au multe de rezervă și-mi întind și mie una grijulii: ”Ia frate, de ce să fii pricină de poticnire?!” E o mască cu un zâmbet nătâng, ca al tuturor informatorilor fără nici o excepție!
    Cine-a pictat aceste măști, Barthimeu?

    1. O Veste Bună!
      Tu nu citești? N-ai auzit? Nu ți s-a spus că de mult am făcut ce mă întrebi tu…
      Cu scuturatul e simplu. Dacă Duhul n-o face, eu nici atît. DECEBALUL meu e mare și tare la cerbice. Cîndva voi scrie, dacă nu cumva voi trece repejor ca Doru Poa (de Arad), pe cine pot și pe cine nu pot ierta prin prisma cestui subiect.
      Dar revenind la Adunarea de care aminteai. Aici cred că greșești profund băgîndu-i pe toți fii de DECEBALi în aceeași Dacie „rablă”. Or fi ei de casat, dar nu toți. Cel puțin sau nici pe departe cel ce duminica trecută spre asfințit a vorbit tocmai despre vindecarea propriilor noastre orbiri. Cu excepția decorului (care după mine a fost puțin exagerat- ca să folsesc un eufemism), mesajul a fost „pe bune”. 🙂

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s