„DE PROFUNDIS”, departe de Eden

Chiar dacă uneori e mai catolic decît papa 🙂 , deși e un evanghelic brevetat; chiar dacă  nu ne aflăm la o liturghie a celor expirați ( cum le zic americanii celor trecuți peste punte), poetul își face publice strigătele.

Strigăte, pentru că sunt două. Ca la sandwich, între care e miezul, deliciul poeziei.

Primul urlet disperat, din prima strofă, e unul de și după îndurarea, ascultatrea și vorbirea tete-a-tete a lui și cu Dumnezeu. Acest tînjet găsește reverberație în „doar ecouri târzii”. Ultimul strigăt din ultimul catren, unul izvorît din aceleași adîncuri disperate, este expresia convertirii unei incertitudini („E-n zadar? Oare n-o să-mi răspunzi?”) într-o convingere fermă: „Vreau să mor cu nădejdea…” Ca și cum speranța e ultimul avut ce-i mai rămăsese poetului și de care pentru nimic în lume n-ar vrea să fie privat.

Între cele două invocări „DE PROFUNDIS”, în extremis, versificatorul are o dorință, un vis și-o așteptare. Dorința de-a fi  descătușat de cătușele de…cenușă. Visul după cununa și roba regească. Și așteptarea înfrigurată  a unor zori luminoși în care vinovăția să-i fie spulberată.

Ultimele versuri ne reactualizează angoasa împletită cu speranță, a marelui Iov.

Vreu să mor cu nădejdea că mâine

Vei sfîrși după ani să Te-ascunzi

 

DE  PROFUNDIS

 

Din fundul adâncului Te chem Doamne!

                        Psalmul 130:1

 

Am strigat din adâncuri la Tine

Să Te-nduri, să m-asculţi şi să vii

Să-mi vorbeşti. Am strigat, dar în fine

Mi-au răspuns doar ecouri târzii

 

Am dorit să îmi sfarămi cătuşa

În genuni Tu cu mine să plângi

Să-mi dezlegi de pe coapse cenuşa

Şi cu noi bucurii să mă-ncingi

 

Am visat o cunună regească

Şi o robă de fiu fericit

Tot ce-a fost viaţa să-mi dăruiască

Fu un fără de leac duh mâhnit

 

Aştept azi ca străjerii lumina

După Tine să vii să m-accepţi

Să-ndeparţi în adânc toată vina

Şi să fiu numărat cu cei drepţi

 

Am strigat din adâncuri la Tine

E-n zadar? Oare n-o să-mi răspunzi?

Vreau să mor cu nădejdea că mâine

Vei sfârşi după ani să Te-ascunzi

                                 –de Daniel Chiu-

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s