(Ne)chibzuieli fără sălaș. Adică fără idei cristaline…

Nu despre cîte staruri evanghelice a dat  Sălajul în genere și Zalăul în speță e subiectul spre care să ne aplecăm. Poate cu o altă ocazie și în alt context. Cert este că o astfel de personalitate zălăuană a (sau s-a) ajuns tocmai la Fuller…

Ca o paranteză necesară și retrospectivă, trebuie să mulțumim Domnului că ne-a ferit de două „rele”: Osijek  și Fuller. Asta se întîmpla în 1994, după terminarea cursului de Pastoral Theology Course sub egida BEE-ului (cînd ne exprimam dorința de educație teologică continuă) respectiv cu ocazia unei vizite în Sacramento. Atunci, în California, am fost „marginalizați” de la o slujire pastorală de către un (actual) nonagenar pe motiv că „provenim de la școala lui Beni de la Iris” respectiv că aveam intenția să urmăm cursurile lui Fuller Theological Seminary unde preda renumitul (atunci) Peter Wagner. Care a fost noua orientare a celebrului teolog, nu mai importă acum și aici…

Revenind la sălașul nostru, ce e de remarcat e evidențierea unuia dintre foștii fii ai Sălajului nu doar pe lista seminarului pasadean (Pasadena fiind accesibilă nu doar lansării de navete spațiale) ci și pe meridianele blogosferei evanghelice românești. Nimic nou sau grav în toate acestea. Afară de faptul că pe aceste coordonate se polarizează grupuri și grupuri. Cheagul, sau sălașul (ca să folosim un termen pe care cine trebuie să-l guste îl va gusta), nu e deloc întîmplător. Cheagul e de fapt un anume gen de simpatie, de orientare și motivație.

Nu credem că cel mai important detaliu e să știm cum a „chibzuit” cel ce a ajuns director al departamentului CSAT (pardon, nu suntem în România! 🙂 ), ci al CATS (Center for Advanced Theological Studies). E totuși o mică mare diferență! S-o recunoaștem, că așa e creștinește! :). Nici că chibzuitul are rudenii prin alianță cu (foste) cadre de „mare nădejde” ale Seminarului Teologic Baptist din București; nici că e prieten la „cătăramă” (nu cu Viorel  :), ci) cu Barzilai și anglicanul din ducele tîrg al Ieșilor (măcar că prin aceasta se încheagă sălașul de idei); nici faptul că la el în pridvor ac-ul cel mai mizer a avut acces la limbaj (trivial) și muștruluire, ac care cînd îl coase dureros pe chibzuit , cînd îl descoase; nici că 7 (șapte) din sutele de semnatari ai apostatatului răspuns al celor de Yale sunt colegi de breaslă cu subiectul nostru de la Fuller, institut ce degajă o „mireasmă” specifică; nici că pînă la urmă „Sălașul cu idei”, în care după spusele unui prieten și membru al numitului for era cooptat pe lîngă Brânzei D. și Mănăstireanu D., și Eugen Matei. Dacă greșim ne pocăim! Vorba lui Radu Doru… 🙂

Dureros și trist e că acest trio, actualmente (co)sălășuiește bine-merci în sfera amalgamărilor de idei teologice riscante. Scăldatul în ambiguități, lipsa de tranșare a unor opinii clare reclamate de situația momentului (crislamic), îi expun la rezerve vecine cu neîncrederea.

Cine a cîntat prohodul pentru „Sălașul cu idei”, să-și facă mea culpa! Băieții au chibzuit-o bine și-ndelung!

Redivivus chibzuitus! 🙂

PS. Așteptăm cu interes poziționarea neechivocă a lui Eugen Matei cu privire la ACW.

 

Anunțuri

2 gânduri despre “(Ne)chibzuieli fără sălaș. Adică fără idei cristaline…

  1. Ingaduiti-m o adaugire in numele corectitudinii istorice legata de „salasul de idei”.
    Am fost cel care a originat si propus ideea catre un numar de oameni (re)cunoscuti in spectrul crestin evanghelic romanesc ca pot dialoga pe diferite tematici si idei.
    Ca journalist radio deprins la analize si interviuri(ce vorbesc de o vreme de unul singur) era un exercitiu de a traspune in format scris dialoguri ce puteau face bine mediului evanghelic romanesc – existand libertatea ca intr-un ring al ideilor sa poti fii arbitru sau participant.
    A fost dorinta de a creea un mediu de interactiune pentru a dovedi ca si romanii pot altfel.
    Nu a fost nici o gandire ascunsa sau plan suprapus in existenta “salasului de idei”; dimpotriva totul a fost intre noi foarte transparent si limpede, fiecare avand aceleasi drepturi si privilegii.
    Apartinatori ai unor medii de formare teologic-culturale diferite, fiecare cu “ceva” cunostinte biblice si spirit de conversatie ascutit – toti cei participanti se puteau antrena in diferite discutii pe marginea unor evenimente curente sau lucruri ce aveau nevoie de conturarea unui raspuns crestin.
    M-am simtit dator fata de cei care au acceptat participarea la acest proiect sa fac aceasta mentiune spre a inlatura orice posibila speculatie ce poate aparea din intereptarea unor date insuficiente.
    Banuiala nu slujeste Adevarului.
    Cele bune si vesnice!
    Emanuel C. Pavel – Vancouver, Canada

    1. Stimate Emanuel,
      Da, țin să îți mulțumesc pentru clarificările pe marginea „Sălașului”. 🙂
      Sunt de acord cu tine că „Bănuiala nu slujește Adevărului”. După cum nici anumite filiații liberaloide în ale teologiei creștine. La această dimensiune a „Sălașului” făceam referire.
      În rest toate bune să se-adune!
      Barthimeu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s