Cineva-1 ieșea pe intervalul blogosferei evanghelice românești din cele patru colțuri ale mingii terestre cu „Logica ilogicului”. La care Cineva-2 a considerat să replice cu o a doua logică (teologică), cea a „Logicii ilogice”.
Numai că logica-2 are o carență: e vulnerabilă la practică. De ce logicianul-2, dacă dintotdeauna a avut aceeași logică teologică, nu a apelat/plicat-o și în cazul varicelui de la picioare de care suferea într-atît încît atunci cînd predica în buricul transilvănean săptămînă de săptămînă nu o putea face decît șezînd? Oare acum, după virajul teologico-praxologic, care-i situația? S-au sclerozat spontan?
Ș-apoi cu prostata s-o luăm ușurel. Prostata, tot de pe aceleași vremuri, era subiect de preocupare. Ca să nu zicem de mascare. Dacă de atunci era să fie ce se vehicula (adică rac), racul îl termina. Nu-l lăsa așa demult. Faptul că pe noi adamii ne poartă o p(r)ostată de atîția mar de ani, e ceva banal. Adică beningn. La fel și-n cazul predicatorului șezînd.
Asta am dorit că aflăm: care-i logica cu varicele și prostata?
Nefericiți, vom rămîne doar cu dorința…
Barthimeu- Un alt orizont 