Ne interesează, dar nu ne impresionează (9) O esență islamică

Unele filozofii sau religii pot fi ușor reduse la esențe.

Una dintre cele mai vehiculate esențe de și printre musulmani e binefacerea/caritatea, ca expresie omni a iubirii de aproapele. Asta vor să demonstreze și cei treizeci și opt de învățăcei ai lui Mohamed „profetul” în deja consumatul și întors pe toate fețele document intitulat „A Common Word”.

După ce am scrutat ce conține el despre iubirea de dumnezeu respectiv de Dumnezeu, iată că școliții plătiți de regele Abdullah al Iordaniei trec la iubirea de aproapele. Aceasta încearcă s-o filtreze prin cele două lentile: musulmană respectiv creștină.

Ca să se respecte „tradiția”, perspectiva islamică primează și ca ordine și și ca extensie. Profetul Mohamed leagă indisolubil dragostea de dumnezeu de dragostea de aproapele. De două ori cel puțin o afirmă.“None of you has faith until
you love for your brother what you love for yourself.” Respectiv : “None of you has faith until you love for your neighbour what you love for yourself.” Nu poate să ne scape observației ordinea și diferența dintre „your brother” și „your neighbour”. E una semnificativă! Mai ales cînd vine vorba de aplicarea ei. Dar nici măcar atunci nu prea… Păi dacă miliardarii musulmani din Golf ar aplica aceast precept nu ar mai fi săraci în Orient. Nu doar că între dragostea de frate și cea de semen există o diferență praxologică, dar dărnicia pare să fie marca exclusivă a iubirii de aproapele. Nu se poate să nu ne întrebăm cum rămîne cu celelate valențe atît de necesare ale iubirii se semen precum: blînedețea, pacea, răbdarea ș.m.a..?

Dar ca ipocrizia să fie dusă pînă la capăt legat de iubirea de aproapele, mai la vale documentul afirmă: „However, empathy and sympathy for the neighbour —and even formal prayers—are not enough.They must be accompanied by generosity and self-sacrifice.” Da, just! Perfect! Dar cum stăm cu sacrificiul de sine al musulmanului pentru non-musulmani? Că de dragostea intermusulmană suntem convinși că e reală. Aici e diferența dintre „love for your brother” și „love your neighbour”. De sacrificat creștini de către musulmani am auzit (în Indonezia, Nigeria, Camerun, Siria, Irak, Kenia, Sudan), dar de fratricid musulman nu.

Secțiunea „Love your neighbour in islam” se încheie cu o definire limitativă a dragostei genuine de dumnezeu: dărnicia.

Cît privește „Love your neighbour in the Bible”,  „Cuvîntul care ne leagă pe noi de voi” e lapidar prezentată. La textele din Levetic 19:17-18, Matei 22:38-40 și Marcu 12:31, cei care au întocmit documentul au adăugat un imperativ privitor la dărnicie: „Thus the Second Commandment, like the First Commandment, demands generosity and self-sacrifice..” (sublinierea ne aparține). O dovadă suplimentară că spiritul ce animă islamismul e unul comandament.

Chiar dacă „Ne interesează, dar nu ne impresionează”, serialul mai continuă…

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s