Finalul documentului ( „A common Word Between Us and You”) care a stîrnit dispute,controverse, suspiciuni, judecăți de valoare și cîte și mai cîte, se încheie cu note explicative și cu o listă a semnatarilor documentului. O listă în două trepte: primii 138, după care (la un interval neprecizat) se adaugă alți 161.Totalul semnatarilor se ridică la 299.
Toți aceștia provin din mai toate colțurile mapamondului. Mai, deoarece lipsesc cei din America Centrală și de Sud. În rest, toată floarea cea vestită a întregului islam.
Dacă ar fi să ducem mai departe analiza statistică, cei mai mulți provin (paradoxal sau nu) din SUA:35 ! Pe locul secund, așa cum poate puțini ne-am aștepa, se situează marocanii:31. Lista „Top 10” continuă cu Egiptul (27), Iordania (19, căci doar regele lor e „creierul” întregii afaceri), Arabia Saudită (16), Anglia 14), da, Anglia, Liban, Dubai și EAU cu cîte 13 semnatari, șa.m.d.. Totalul tărilor din care provin acești participanți la „chrislam summit”, se ridică la 47.
Înainte ca să ne focalizăm pe doi americani islamizați în gîndire și faptă, nu putem să nu ne întrebăm ce legătură organică poate să existe între vorba și fapta liderilor care și-au pus amprenta pe document. Asta deoarece ura înverșunată împotriva creștinilor în unele țări din care provin liderii musulmani e dusă pe culmi ale cruzimii greu de atins și admis. Nu la Egipt cu a lor Frăție Musulmană care știm cît de pașnică a fost cu creștinii pînă au fost la conducerea țării vrem să zăbovim… Nici la saudiții care în dragostea lor pentru semeni (mai ales evrei și creștini) nici nu vor să audă de picior de nemusulman prin preajma Meccăi… Nici de Anglia secularizată aproape total (după ce cîteva secole la rînd a dat tonul trezirilor spirituale)… Nici la americani cu ai lor 35 de iscălitori, care împreună cu ceilalți lideri islamici testează naivitatea majorității americanilor în materie de islamizare…
Nigeria este ținta noastră. Nu pentru că are doar 7 (șapte) semnatari, ci pentru că în topul listei se află „Excelența Sa Regală Sultanul Muhammadu Sa’ad Ababakar”, al douăzecilea Sultan de Sokoto, liderul musulmanilor din Nigeria. Dacă este lider cu adevărat, unul animat de pace cu creștinii, cum se explică atrocitățile la care sunt supuși aceștia din urmă în Nigeria? Demolările de biserici, prigonirea credincioșilor rezistenți la islamizare, ucidrea sutelor de creștini, Boko Haram și cîte și mai cîte, sunt contrasemnături pe „Cuvîntul care ne leagă pe noi de voi”.
Și acum să ne oprim puțin la Dagli Caner și Joseph Lumbard.
Dagli e un american cu gene otomane ce ocupă poziția 26 din lista semnatarilor, care (culmea!) face parte din bordul Sfintei Cruci și care e profesor asistent la Princeton University. Eroarea (intenționată?) comisă de el pe forumul ”Muslim Perspectives on the Writing of A Common Word” e că extrapolează diferențele de percepție a dumnezeirii dintre creștinismul ortodoxo-catolic și cel evanghelic, la diferențele de înțelegere a lui Dumnezeu dintre creștinism și islamism. Merită audiată intervenția lui pe http://www.desiringgod.org/conference-messages/evangelicals-and-a-common-word.
Lumbard, al doilea apologet musulman (ce ocupă poziția 73 în „renumita” listă cu semnatari), are un treseu insiduos. Se pare că nu e primul ce trece cu ușurință de la creștinism la islamism. De la băiețandrul creștin episcopalian, la studentul lui Hossein Nasr (recunoscut islamolog) de la George Washington University pînă la consilierul regelui Abdullah al Iordaniei, iar actualmente ca profesor asistent de Islamism Clasic la Brandeis University, iată traseul lui Joseph E. B.Lumbard. După el, pe tronul dumnezeului musulmanilor stă scris:„ Dragostea mea excede mînia mea”. Păi cam asta afirmă și colegii noștri de muncă musulmani. Iată o deologie croită după gust. Și fostul nostru creștin devenit fidel a lui Mohamed ne îndeamnă voalat sau nu „Să nu căutăm să ne convertim unul pe altul”. Adică cum? El a avut voie să treacă de la creștinism la islamism, dar alții n-au voie să facă evangelizare?!? Încheierea discursului său ținut pe „Perspectives on the Writing of A Common Word”” e o înșelătorie rar întîlnită: „Submission, faith and beauty: the religion of Islam”. Mai ales beauty! The most beautiful! The most beautiful beast poate… 🙂
Toate acestea ne-au interesat. Dar nici pe departe nu ne-au impresionat…
Barthimeu- Un alt orizont 