„Doar astăzi și mâine” e chintesența ce ascunde orizontul existențial efemer al poetului.
„Doar astăzi și mâine” ne trimit la cine, ce și cum suntem și facem.
„Doar astăzi și mâine” e un fel de corset existențial .
Restul: cărămizile, tîrgul rușinii, ispitirile, lipsa cîntării, închisorile sunt doar detalii, doar penumbre.
Doar „ținutul cu veșnice flori” mai importă.
DOAR AZI ŞI MÂINE
Doar astăzi şi mâine mai stau jos sub cnut
Lucrând cărămidă din paie şi lut
Curând voi intra sub a Regelui scut
Gustând libertatea ce mult timp am vrut
Doar astăzi şi mâine mai stau jos sub cnut
Doar astăzi şi mâine mai sunt un pribeag
În târgul ruşinii vrăjit de un mag
Când sus orizontul îl rup cu cât drag
Voi trece-n lumină a cerului prag
Doar astăzi şi mâine mai sunt un pribeag
Doar astăzi şi mâine rămân încă-n trup
Să rabd ispitiri şi poftiri ce corup
Să cad sub osânde ce-n mine tot rup
Cu ochii şi dinţii prădalnici de lup
Doar astăzi şi mâine rămân încă-n trup
Doar astăzi şi mâine sunt fără de Mire
Lipsit de cântare şi sunet de lire
Când vine Alesul mă scapă de fire
Şi nimeni n-a fi ca să prindă de ştire
Doar astăzi şi mâine sunt fără de Mire
Doar astăzi şi mâine mai sunt închisori
Şi-a treia zi în revărsatul de zori
Trup nou strecurat prin aprinşi uşiori
Pluti-va uimit, remorcat de fiori
Ţintind spre ţinutul cu veşnice flori
