Un articol ce ilustrează o mentalitate profund creștino-fagă. Sau despre o mostră de simbioză ortodoxo-naționalist-comunistă diabolică… 😦
Hîrtia de mai jos am găsit-o în cutia poştală cu o zi înainte de votul de duminică. Îmi pare rău că sunt prea bătrîn să plec din această ţară în care Victor Ponta are toate şansele să ajungă preşedinte. Cine sunt oamenii care au scris asta? Din ce partid fac parte? Din acelaşi strat din care au ieşit, pe vremuri, şi legionarii. Aş vrea să citească afişul şi indivizii despre care am scris în ultimele zile: Otniel Bunaciu, preşedintele tuturor baptiştilor fără coloană vertebrală, fii de securişti ajunşi la conducerea Uniunii, Paul Negruţ şi trupa de pupincurişti guvernamentali de la Emanuel, Virgil Achihai, milogul pomanagiu din fruntea Creştinilor după Evanghelie. Ce spuneţi, frăţiorilor? Le-au folosit rugăciunile voastre bolşevicilor din fruntea ţării? Ca şi pe vremea comuniştilor, voi, cei din fruntea noastră, ne-aţi trădat. Număraţi-vă arginţii. Nu e nevoie să vă spînzuraţi. Noi am înţeles. Complicitatea voastră ţine loc de semnătură. 
Barthimeu- Un alt orizont 
Ce nu inteleg eu la unii pocaiti, cu privire la politica socialista?
Nu vreau sa fiu prin acest articol un promotor al imixtiunii in politica, departe de mine gandul acesta. Personal nu as indemna crestinii neoprotestanti (pocaitii) sa fie acei oameni dedicati trup si suflet vietii politice, insa nici nu contest chemarea unora, facuta de Dumnezeu, de-a se implica in politica. Avem in acest sens exemple in Biblie, pornind de la Iosif in Egipt si altii, care au fost exemple in societate si s-au implicat in viata politica a unei tari, cu scopul de-a implementa in societate valorile Sfintei Scripturi, valorile unei vieti traite dupa Cuvantul lui Dumnezeu. Cred ca-i singurul mobil pentru ca un om al lui Dumnezeu sa se implice in politica si este daca vreti, lingura aceea de faina aruncata la porunca lui Elisei in oala de ciorba otravita.
In societatea din Romania, e greu sa cred astazi ca vreun pocait s-ar putea implica avand un alt mobil decat banul. Ca sa fie totusi un om care se implica pentru a arunca “faina” in “oala de ciorba otravita” a politicii romanesti, acel om trebuie sa fie foarte echilibrat si matur spiritual. Mi-as dori ca Dumnezeu sa ridice astfel de oameni si in Romania si ei intr-adevar, sub calauzirea Duhului Sfant, sa se implice in politica romaneasca.
Subiectul pe care am vrut sa-l dezbat prin acest articol se referea la altceva, anume la votul dat de pocaiti socialistilor. Un pocait, crestin neoprotestant, trebuie sa se bazeze intru totul pe valorile crestine, valorile Sfintei Scripturi, valori care sunt intr-o opozitie clara cu ideologia socialismului. Atunci cum ar putea cetateanul roman neoprotestant sa dea votul socialistilor?
In primul rand cred ca din necunostinta, din neinformare si ignoranta, asta avand in vedere ca pe unii nu-i intereseaza nici macar votul, uitand ca Dumnezeu ii cheama totusi sa dea o directie buna societatii in care traiesc, sa fie martori ai lui Hristos.
Socialismul, indiferent ca astazi isi spune democrat, cica astazi se dezic de ideile lui Marx, insa isi au radacinile ideologice din principiile revoluției franceze, anume: libertate, egalitate și fraternitate. Indiferent ca socialismul si-a luat o “palarie” democrata, ideologia de baza ramane socialismul marxist, bazat pe conceptia materialista a istoriei, pe punerea în comun a mijloacelor de producție și de schimb, în final, eliminarea pieței, a capitalului, a muncii ca marfă și chiar a banilor, utopii care nici nu merita discutate in materialul acesta.
Daca privesti la multe fatete din ideologia socialista, le-ai gasi bune si poate de aceea si unii pocaiti de-ai nostri s-au indragostit de socialism, uitand totusi cei mai important, anume ca socialismul este un afront la adresa lui Dumnezeu si introneaza pe om drept „dumnezeu”. Socialismul intr-un fel introneaza omul drept „dumnezeu” pe pamant, ideologia umanista fiind cea care centreaza omul in centrul existentei, in detrimentul Adevarului lui Dumnezeu, care spune in mod clar ca in centru existentei trebuie sa fie Dumnezeu.
In sensul acesta pocaitii, in necunostinta de cauza sau ignoranta, ajung nu numai sa dea votul socialistilor, ci unii chiar sa devina oameni de baza ai acestei ideologii sucite si bolnave. In America de Sud deja sunt presedinti socialisti, care sunt membrii ai Bisericilor Neoprotestante si care promoveaza fara scrupule o ideologie bolnava si falsa, contrara Sfintei Scripturi si principiilor biblice.
In al doilea rand, cred ca dragostea de bani, ajutoare sociale, promovarea trandaviei, sunt motive care imping pe unii neoprotestanti la imbratisarea ideologiei socialiste si la darea votului lor socialistilor de astazi.
Omul este acelasi si firea pamanteasca iubeste lenea si indolenta, astfel ca la unii crestini „firesti”, daca sunt si astfel de crestini, socialismul li se potriveste ca o manusa si se potrivesc si aceste sisteme politice, in care ajutoarele sociale si trandavia sunt promovate, in detrimentul cinstei, muncii, integritatii si promovarii capacitatilor intr-o societate.
Ce este mai grav astazi, este sa stii ca sistemul e bolnav si totusi sa-ti vinzi Mantuitorul pe „treizeci de arginti”, asta-i cel mai grav lucru pe care noi crestinii neoprotestanti il promovam, asta prin impertinenta si indolenta de-a adera la un sistem potrivnic valorilor Bibliei.
In al treilea si ultimul rand, cred ca starea de caldicel a multor crestini neoprotestanti, teologia liberala care a invadat astazi bisericile de pocaiti, toate acestea au creat un mediu propice ca oamenii sa fie dezorientati, sa nu mai deosebeasca binele de rau si adevarul de minciuna. Patrunderea teologiei liberale, a muzicii rock, a falselor evanghelii intre noi, a vindecatorilor ambulanti, a facut sa orbim spiritual, asa ca Biserica din Laodiceea. Orbirea asta spirituala se materializeaza in trairea noastra si viata de zi cu zi, chiar in implicarea in societate a noastra. Nu mai suntem martorii vruti de Domnul, ci suntem opusul, semanam cu lumea si traim ca lumea.
Asta face ca astazi lideri socialisti sa mearga mana-n mana cu Comunitati neoprotestante, sa fie primiti si ovationati in bisericile si universitatile noastre, unde nu ar avea ce cauta acesti „netaiati imprejur”.
Aici probabil ca ar putea avea o mare influenta, pentru noi romanii, pastorii, lucratorii si membrii din bisericile neoprotestante, care au colaborat cu comunistii inainte de 1989, care s-au vandut pentru treizeci de arginti, iar dupa revolutie au ramas cei care au invatat in continuare bisericile si plini de impertinenta si indolenta specifica, nu si-au recunoscut niciodata vanzarea lui Hristos pe o mana de arginti. Acesti vanzatori de Hristos inca vorbesc in bisericile noastre, la televizuinile crestine si conduc comunitatile neoprotestantilor, atunci ne miram ca biserica nu mai este marturie si ca a devenit doar un circ ieftin in multe locuri, ne miram ca pocaitii se declara socialisti, alearga dupa materialism si sunt corupti pana in maduva oaselor?!
Nu stiu daca am reusit sa dau un raspuns la intrebarea mea sau ati intrat si mai mult in ceata, insa nadajduiesc in continuare in frati de-ai mei, care vor ramanea integri in marturia lor pentru Hristos si Imparatia lui Dumnezeu, oameni care vor arata maturitate chiar mergand la vot si spunand nu socialismului, nu coruptiei, nu lenii si nu promovarii unui sistem bolnav si idolatru.
Simion Ioanas
Scuze pentru intirzierea cu care revin pe blog. Din motive obiective nu am putut mai repede.
Multumesc pentru intelegere.
Multumesc Simioane! 🙂