O „SPERANȚĂ VIE” în „N-oi…”

Dacă speranțele se nasc din vitregiile existențiale, iată că lui Daniel i-a priit ariditatea arizoniană pentru a naște un nou poem, o „SPERANȚĂ VIE”. Contrastarea realității prezente  cu „speranțarea” unui viitor deși îndepărtat (relativ) dar cert, este matrița edificiului poetic de mai-jos. Aplicarea paradigmei e progresivă. Se merge de la „N-oi rătăci într-una printre ceţuri [...]