IUDA- Nelegiuiții sub demonstrarea și executarea unei judecăți

„Şi pentru ei a prorocit Enoh, al şaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi, ca să facă o judecată împotriva tuturor şi să încredinţeze pe toţi cei nelegiuiţi de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, şi de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit [...]

Excusationem: Io non CREDO (tv) a noua visione

„Am o nouă tinerețe, am o nouă vigoare pentru că am o nouă viziune" Chiar dacă e la început, „Toamna se numără interviurile!” Așa ar fi dacă toate interviurile ar fi interviuri genuine, și nu mimări de dialog, sau mini predicuțe pentru băbuțe și bebelași, spiciuri a căror lozincă sună cam așa: „Gîdilați, gîdilați, că [...]

Un prag (parcă) cheamă alt prag…

Treizeci și cinci de treceri ale pragului automnal, de rememorări, de reangajări, de promisiuni de unitate în intimitate, sunt multe...?!? Puține...?!? Depinde! Prin lentila constrîngerilor temporo-spațiale ale lutului, da! Dar din perspectiva chemării spre desăvîrșire și a eternității ce va să vină, sunt doar o clipă, un vis... Cu bune , cu rele, de un [...]

Mecca-reaua și Allahu

Basculăm între fuga de căutări cu lumînarea  a semnificațiilor unor evenimente și izbitoarea lor suprapunere, una ce nu poate și/sau nu trebuie să scape atenției. Echilibrul e dezirabil comparativ cu bătutul cîmpilor excentrici. Evenimentul petrecut tocmai în ziua de 11 Septembrie 2015 (semnificativ acest 11 septembrie, nu?!?- atît pentru musulmanii teroriști, dar și pentru americani), [...]

Corb la corb nu-si scoate… nume rau

Perplexitate! Acesta e cuvintul cel mai potrivit pentru starea generata de o surpriza dintre cele mai neplacute, surpriza oferita de cineva de la care nici pe departe nu ne-am fi asteptat... Daca cel ce ne-a produs o astfel de neasteptata si trista traire e si fondator si perpetuator de istorie/curent, perplexitatea e cu atit mai [...]

Ineditul unui prag

    Pragurile ne sunt utile, chiar dacă uneori ne oprim în fața lor din teamă sau ne împiedicăm de ele. Pragurile au funcțiuni care numai că nu strigă. Pragurile aduc și angoase, uneori și peste unii... Nu e Anul Nou calendaristic, dar totuși pentru mine cu ziua de azi a început un nou an. [...]

Firimituri pe tava lui DUMNEAVOASTRĂ

Din „Domnul Costel Cristea este dezinformat” „Nu-mi amintesc să-l fi văzut niciunde”- Legea negării negației e nimica pe lîngă „nu- niciunde”... „Ba impresia altora despre ghetourile evanghelicilor români din Statele Unite este că… nu au evoluat!” BĂ DUMNEAVOASTRĂ: „dimpotrivă ” ceva lipsește! „Și au mai fost și alte venimente MAJORE ale evanghelicilor români..” Acel ceva care [...]

Beneficiul unei persecuții

Neîndoios, în America s-a început persecutarea creștinilor evanghelici! Chiar dacă la o scară incipientă, fie și sub masca unei pseudolegalități, discriminarea are undă verde în SUA. Și toate acestea sub patronajul unei coabitări dintre „creștinii” liberali și mișcarea dictatorială a homosexualilor. Ca o paranteză: lesbienele, transsexualii, bisexualii, pedofilii, zoofilii, necrofilii și cîte alte „-filii” vor [...]

IUDA- Despre „niște” la puterea cincea (5)- starurile haihui

„Sînt   niște stînci ascunse la mesele voastre de dragoste unde se opătează fără rușine  împreună cu voi și se îndoapă              deabinelea;   niște nori fără apă mînați încoace și încolo de vînturi     niște pomi tomnatici fără rod, de două ori morți, desrădăcinați     niște valuri înfuriate [...]

De ce ne plac bisericile mari? – guest post VASI DUMA

Fără a-i cere permisiunea prietenului meu Marinel B., am considerat utilă o revizuire a mentalităților de tip mega. De aceea am re-blogg-at articolul de pe Cetatea de Piatră.

Felicitări autorului Vasi D. pentru retrospectiva ecclesială!

cetatea de piatră

bigbusiness_blogmain

foto

A spus Isus să facem clădiri mari şi să le numim Biserici? A spus : „unde sunt 200, 300 adunaţi…” ? Nu? Atunci mă întreb şi eu, cu intenţie bună: de ce ne plac bisericile mari­? Predicile Domnului vizau uneori anonimatul, prieteniile intime, precum şi diverse singularităţi (un fiu, o văduvă, un împărat, o oaie etc) şi, algebric vorbind, Isus a fost omul cifrelor mici (12, maxim 70). Odată a vorbit despre 100 de oi, dar a făcut-o punând accentul pe cea pierdută, înspinată, a cărei valoare surclasa toată turma. Pesemne că, matematic, Mântuitorul era ataşat de cei puţini, de cei marginali, de cei năpăstuiţi, de cei care agonizau de unii singuri şi nu aveau nicio şansă să se grupeze în mulţimi numeroase, în mase de ordinul sutelor sau miilor. Cunoaştem o singură „megachurch”, în Faptele Apostolilor (10.000 poate chiar peste 12.000 de „membri”, cu o existenţă foarte scurtă)…

Vezi articolul original 382 de cuvinte mai mult