Irod nealesul

Proorocul-evanghelist Arhe-Testamental, nimeni altul decît Isaia, avea o vorbă:

„… cel ales la suflet (cel cu caracter nobil-după o altă versiune) face planuri alese şi stăruie în planurile lui alese.”

Prin definiție, sau în esență, noblețea cuiva se măsoară în caracter (primordial) și conduită (în plan secund). Crăciunul privit prin această paradigmă ne oferă un contrast izbitor: Irod versus binomul păstori-magi.

Casa Irod, ca nume în general și Irod cel Mare în speță, a avut o proastă faimă. Cel din Matei 2 ne apare ca exponent al Răului. Urzeala vicleșugului lui a atins un apex în relația cu magii. Apogeul fricii, ca  rădăcină a cruzimii rar-întîlnite, s-a materializat în infanticidiul devenit celebru. Toate acestea n-au apărut peste noapte în mintea bolnavă a irodiadului. A fost nevoie de timp, de energii (diabolice) creatoare. Altfel spus, Irod a ales și a stăruit în alegerea lui macabră. Această ultimă trăsătură îl face pe Irod neales!

La antipozi, prin lentila evanghelistică, ne apare duetul claselor sociale extreme: păstori-magi. Dacă primii au fost favorizați de Soartă (de Providență, cui îi place!) în a-și pune în aplicare planul nobil (cel de-a se închina Creatorului și Salvatorului) avînd în vedere contextul imediat, înțelepților Răsăritului le-a fost un pic mai greu să-și pună în aplicare același plan nobil: ÎNCHINAREA. Noblețea caracterului manifestată în termeni cît se poate de concreți (bunul simț, modestia, glorificarea lui Dumnezeu), e numitorul comun ce-i leagă pe ciobani de academicieni. Ambii au planificat să bată drumul Bethlehemului. Decizia, alegerea traseului, selectarea darurilor, prosternarea efectivă, verbalizarea închinării, ascultarea de călăuzirea divină, toate acestea i-au făcut pe protagoniștii noștri închinători de viță-nobilă.

A fi ales la suflet nu ține de predestinație! A fi caracterizat de noblețe spirituală reclamă determinare, incumbă voință, creativitate și perseverență în aplicarea planului pentru care am fost creați: „ spre lauda slavei Lui”!

 

Anunțuri

4 gânduri despre „Irod nealesul

  1. ,,închinători de viță-nobilă.”-
    Interesant acest ,,ordin crestin[esc]” care -i pune pe acelasi nivel pe inchinatori indiferent de rang si clasa sociala din care provin [ca oameni].

    1. Da Mitică!
      Măreția lui „Dumnezeu este cu noi” nu stă doar în nivelarea oricăror diferențe de orice gen ar fi ele (bărbat-femeie, stăpîn de sclavi-sclav, barbar-schit, rob-slobod,cu diplomă-fără diplomă, etc., etc.) ci în cu mult mai mult: înălțarea la rang de „închinători de viță-nobilă.” a noii creaturi, a celui născut din nou, a celui în care s-a născut Christosul lui Dumnezeu.
      La Mulți Ani ! Mitică drag. Ție și celor dragi ție!

      1. Multumesc pentru tot ce ai scris anul acesta . Fie Mana Cea Buna a Lui Dumnezeu peste tine si Casa ta si in continuare .El sa se ingrijeasca de toate trebuintele voastre .
        La Multi ani !

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s