Fragilitatea unui echilibru

Nu știu care e realitatea!

Sau crește incidența bolilor incurabile (cancer, boli autoimune, etc.) în comparație cu vremurile trecute, sau metodologia și tehnica de investigație actuală e mai uzitată și sofisticată, dar un lucru e cert: tot mai multe persoane (cunoscute) aud că suferă de astfel de maladii.

Ca un organism care se dorește tot mai funcțional (în sensul participării lui empatice și spirituale), Biserica ia act de această tristă realitate: maturizarea membrilor Ei prin suferință .

De fapt, dacă Tatăl nu a găsit nici o altă cale de desăvîrșire pentru Fiul Său decît prin suferință, cum va găsi pentru noi, cei mărunți o alta?

În fața suferinței inevitabile se pune o problemă destul de critică: care este granița dintre „promisiunile Lui nespus de mari și scumpe” și voia Lui suverană? Ce ar trebui să facem cînd „ridicăm mîini curate” în rugăciune, cînd nu ne îndoim deloc și credem cu ardoare toate cecurile în alb pe care ni le-a promis Domnul pe deoparte, și cînd vedem că voia Lui este alta decît ceea ce am sperat noi pe de altă parte?

Cu alte cuvinte, ce prevalează în ultimă instanță: voia sau promisiunile Lui?

Iată furca caudină în care ne aflăm!

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s