În urmă cu mai bine de patru ani, am încercat să văd altfel lucrurile pe la anumite mese rotunde sau în urma unor dezvăluiri,dezinformări , divagaţii. Eram timid, şi alungat …
Cam din acea perioadă am încercat şi început să- mi împărtăşesc unele percepţii, pe la diverse “colţuri de stradă” virtuale din blogosfera evanghelică românească.Cei mai mulţi aşa mă (re)cunosc, drept Barthimeu.
Preumele meu “neoficial” e Dorel, ataşat involuntar cu mai bine de cinci decade în urmă de un văr de-al meu. Dar „în catastiful primăriei” sunt (re)cunoscut ca fiind Viorel Codreanu.
Împreună cu Felicia, „ne-am umplut tolba cu şase săgeţi”: Viorel-Felician, Emanuela, Eunice, Teodora-Codruţa, Alin-Paul şi Deborah. Sperăm ca finalmente cu toţii să nimerim „ţinta”: Împărăţia Lui !
Cam atât despre Barthimeu…
Barthimeu- Un alt orizont 
„Cam atât despre Barthimeu…” este mai mult decât aş fi crezut eu.
Dumnezeu să vă ocrotească şi să vă binecuvinteze, alături de frumoasa dumneavoastră familie. Da, cu toţii să avem intrare din belşug în Împărăţia Lui!
Mulţumesc frumos pentru urarea de „Drum bun „, dar mai ales urarea pentru înţelepciune şi har ,fără de care „ne-am scufunda”.
Salutare, Barthimeu! Sunt Dorin Motz, dar de când mă ştiu toţi mi-au spus Doru. Aşa că am rămas cu amândouă numele (prenumele), pe care la naturalizarea pe care am primit-o în 1982 le-am adoptat ca noul meu nume american: Dorin Doru Motz (numele acesta nu e decât o convenţie, deoarece numele de Moţ cu care m-am născut dacă-l lăsam aşa, americanii nu s-ar fi obosit să încerce să-l redea pe „ţ” românesc şi toţi ai fi crezut că mă cheamă Mot. Deh, am făcut această precizare în prima mea postare pe blogul dumitate, despre care am aflat mai multe de la fratele Nicole Rădoi. Felicitări pentru munca neobosită pe care o depui spre slava Domnului!
Dorin Doru Motz
Pentru mine veșnic vei rămîne DORU! 🙂
Bun venit la noi în pridvor!
Drum bun, Viorel Codreanu!
Uneori, galsurile care strigă în pustie ni se par fără rost. Le ascultăm însă cu plăcere și astăzi. „Cineva“ are puterea să le ducă acolo unde este nevoie de mesaj.
Mulţumesc de urare ,Daniel Brînzei!
Era un şlagăr pe vremuri… cel a lui Dida Drăgan:
„Cine nu iubeşte şi iartă,
Dumnezeu să-l…”
Fie ca Noul An să aducă şi o (re)înnoire a relaţiilor noastre!
Sa se bucure Domnul de ceea ce veti scrie;
intotdeauna ati avut o vorba dreasa cu sare,
pe care am citit-o cu drag.
Domnul sa va binecuvinteze gindul bun , precum si intreaga familie.
Un drum lin , cu racoarea umbrei copacilor de pe margine;
apa sa fie din cea Vie.
Multi ani inainte!
Vă mulţumesc !
Anul ce abia a început să ne fie de un binecuvântat augur,tuturor!
Prima dată când am intrat pe blogul dvs. am citit „Cine-i Barthimeu?” 🙂
Îmi pare sa vă cunosc frate!
Dragă Sali, tot ce e posibil. Depinde de unde ?!? 🙂
Am vrut sa spun: Imi pare BINE sa va cunosc! 🙂
Eu am o nelamurire.Proprietarul si moderatul blogului ce fel de „evanghelist”(stiu ca e un termen cam fortat,insa eu trebuie sa analizez din punct de vedere „istoric”)este?Am aflat ca exista mai multe sub-ramuri(devine o ofensa sa punem o „eticheta” generala unui adept al unei religii nu foarte bine cunoscute doar pentru ca nu-i cunoastem doctrina si ideile fundamentale ale cultului respectiv)
Alexandra: ce-i istoria ?!? ”O știință de dânșii inventată!” 🙂
Analiza trebuie făcută nu prin prisma istoriei religiei (fie chiar și a lui Mircea Eliade), ci din perspectiva pur scripturală. Dacă Sola Scriptura, e registrul în care se face analiza, e OK. Dacă nu, cred că ne aflăm în impas.
Pai,stiu ca sunt mai multe tipuri de crestini de rit evanghelic(nu cunosc numarul lor).Adica,asa cum exista catolici de rit roman sau bizantin,la fel trebuie sa fie si cu evanghelistii,nu??Eu am cunostinte sumare in legatura cu ramurile mai putin cunoscute de catre ortodocsi.Din cauza aceasta fac mari confuzii intre baptisti,anabaptisti si (neo)protestanti! 😀 🙂 😀 🙂
Ma bucur ca azi am dat „intamplator” de acest blog. Todeauna am tanjit dupa frati si surori mai mari de la care sa am ce invata. Si nu intamplator calatoria mea virtuala a poposit si aici. Sa fiti binecuvantat si sa ne mai dati „hrana” sanatoasa sa ne mai intrenam si noi in „umblarea” noastra ……
Mă bucur și eu că azi ați dat ”întâmplător” peste acest blog. Dacă toți am învăța de la marele Mentor, atunci am fii cu adevărat binecuvântați! Cu ocazia Învierii, El ne deschide alte orizonturi! Fiți binecuvântată și toți cei dragi dvs !
Christos a Înviat!
Dragă domnule Barthimeu,
Iertaţi-mă că dau link, dar entuziasmul „misionar” mă îndeamnă la împărtăşirea bucuriei descoperirii unui Sens: http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2014/04/17/un-altfel-de-paradox-neopasoptismul/
Gânduri bune în Joia Cinei cele de Taină.
Dragă Tudor,
Cîtă vreme suntem de aceeași parte a istoriei nefalsificate…
Atît timp cît amîndoi suntem pentru restabilirea monarhiei constituționale…
Pînă cînd vii cu gînduri bune 🙂 …
Entuziasmul tău nu e de prisos. E dezirabil, la cît mai mulți.
Paște aparte prin semnificații și împliniri îți doresc!
Frate Dorel salutari de la Fam. Mihaltan de la Medias!Domnul sa va binecuvinteze blogul!
Mulțumesc Alina!
Dar ajută-mă te rog, să-mi reamintesc detalii despre fam Mihălțan. Eventual ceva imagini sau detalii mi-ar prinde bine în acest efort .
Oricum, încă odată, salutări tuturor medieșenilor de care ne leagă amintiri plăcute!
Multumesc lui Teofil alias Guralivu pentru efortul de-a jigni! 🙂